Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m
Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata, si nu din profil, asa cum apare in imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.


Babele alt. 2206 m
Alaturi de Sfinx se inalta grupul de stanci cunoscute sub numele de "Babele". Pastrand legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din Caraiman" fiind inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii. Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai mult sau mai putin regulate. Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul

Cabana Caraiman alt. 2025 m
Situata pe versantul prahovean al Muntilor Bucegi in caldarea de obarsie a Vaii Caraimanului, pe o terasa numita Saua Mica a Caraimanului, cabana este asezata intr-o pozitie deosebit de pitoreasca. De pe terasa ei se poate admira, printre impresionantii pereti ai Caraimanului si Jepilor Mici, Valea Jepilor (sau a Caraimanului) ce se pravale spre Busteni dincolo de care se vad clabucetele Muntilor Baiului.

Cabana Varful Omu alt. 2505 m
Situata pe cel mai inalt varf al Muntilor Bucegi, cabana Omul este si cea mai inalta baza turistica din tara noastra. De jur imprejurul ei, privelistile se desfasoara grandioase si variate sirurile de munti, separate de vaile pe care s-au cuibarit asezarile omenesti, dominand perspectivele pana departe la orizont.

Cabana si Hotelul Pestera alt. 1610 m
Situata in Muntii Bucegi, pe valea superioara a Ialomitei in Poiana Crucii, sub Muntele Cocora, cabana Pestera este o baza turistica de mare atractie atat datorita frumoasei sale asezari, cat si confortului pe care il ofera vizitatorilor. Aflata in imediata apropiere a Cheilor si Pesterii Ialomitei, la o importanta rascruce de drumur, ea este un placut loc de odihna si o baza de plecare in numeroase excursii in imprejurimi. Traseu Babele - Pestera marcat cu cruce albastra, durata cca. 1,5 ore.

Pestera Ialomitei alt. 1660 m
Dintre pesterile de pe Valea Ialomitei, cea mai cunoscuta si interesanta este Pestera Ialomitei, situata in Cheile Pesterii. Prezinta dimensiunile cele mai mari (480 m lungime; dupa alti autori - 1120 m). Nu are formatiuni de concretionare, ci doar materiale de desprindere, forme de eroziune si acumulari de material aluvionar. Aceasta pestera prezinta o deosebita importanta, datorita faptului ca, pe baza depozitelor existente in "Grota Mare" (unul dintre ultimele sectoare ale pesterii), au putut fi stabilite fazele glaciare din Muntii Bucegi. Pestera este iluminata electric. (text preluat de pe site-ul ici.ro)

Manastirea schitul Pestera Ialomitei alt. 1660m
Zidita chiar la intrarea in Pestera Ialomitei, Manastirea Ialomitei a fost ridicata in sec. al XVI-lea si a fost distrusa de foc de patru ori. Ultima data a ars in 1961, ne fiind recladita timp de 35 de ani. A fost reconstruita intre anii 1993-1996. Adancimea portiunii accesibile: 400m. Deschiderea la intrare: 15m
(text preluat de pe site-ul funromtour.ro)

Cabana Piatra Arsa alt. 1950 m
Situata pe platoul Muntilor Bucegi, sub Varful Piatra Arsa, intr-o poiana a unui urias camp de jnepeni, cabana este apreciata de turistii care strabat Bucegii ca adapost si baza pentru practicarea schiului.

Pentru cabana Caraiman, Varful Omu,
Pestera si Piatra Arsa, textele sunt preluate din
Ghidul Cabanelor de Gh. Epuran 1964