PIATRA ARSĂ -  BABELE
Marcaj: bandă galbenă Timp: 1-1½ ore

Din spatele cabanei Piatra Arsă (1950 m) poteca se îndreaptă spre N. urcînd uşor de-a lungul Platoului Jepilor Mari. După circa 15 min de la cabană, ajungem la o răscruce de drumuri de unde se desprinde potera marcată cu triunghi roşu) spre cantonul Jepi pe care-l zărim spre SE în marginea platoului. Drumul urmează de-a coasta pe sub Vf. Ciocîrlia, pe deasupra porţiunii din platou a Văii Urlătoarea Mare (dreapta), apoi trece curînd pe la obîrşia acestui fir şi se continuă pe întinsul monoton al Platoului Jepilor Mici, urcînd uşor spre N. După 40-45 min de la cabană, ajungem într-o mică şa, în marginea platoului, la o bifurcaţie de drumuri, de unde apare în faţă adîncitura Văii Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul.

Spre cabana Caraiman (marcaj punct albastru, 10-15 min). Urmăm înainte poteca, în coborîş uşor de-a coasta, apoi repede, către V. Jepilor. Traversăm firul acestei văi şi după un urcuş scurt pe malul opus, ajungem la cabana Caraiman (2025 m).

De la bifurcaţia de mai sus, urmăm la stînga, în urcuş de-a coasta, drumul de căruţă, ieşind curînd pe coama Babele-Jepi. Drumul se îndreaptă către N, descrie o curbă largă spre stînga, ajunge pe un prag lat al coamei, iar după ce urcă pieptul următor, iese pe un al doilea prag, unde întîlneşte venind din dreapta poteca de la Caraiman; de aci, după un ultim urcuş, conduce la cabana Babele (2200 m).
Legături de la cabana Babele spre: Vf. Omul; Peştera; Caraiman (şi Buşteni prin V. Jepilor); Piatra Arsă (şi Sinaia )sau canton ,,Jepi" (şi Buşteni) .

BABELE - VÎRFUL OMUL
Marcaj: bandă galbenă Timp: 2 - 2½ ore

De la cabana Babele (2200 m) poteca porneşte către N, pe flancul estic al crestei Babele, coboară uşor de-a coasta, după care, de-a lungul unei platforme întinse, trece pe la baza blocului de calcare ce formeaza Vf. Baba Mare (2292 m). După 5 - 10 min de urcuş pe coasta opusă, ajungem pe un prag larg, unde lăsăm în stînga Vf. Baba Mare.
Poteca trece în urcuş uşor, pe deasupra obîrşiei Văii Jepilor (dreapta), traversează coama slab definită a Babelor şi se lasă pe flancul dinspre V. Sugărilor. In stînga, jos, zărim V. Sugărilor şi căldarea sa superioară; dincolo de această vale, muntele Obîrşia cu vîrfurile plane ale Obîrşiei şi Colţilor Obîrşiei, despărţite printr-o şa largă, iar în fund, spre RME, Vf. Omul. Drumul continuă de-a coasta, traverseaza cîteva viroage şi după 20-30 min ajunge în Curmătura Sugărilor de unde urcă în creasta Colţilor Obîrşiei, iar de aci, în cca 10 min, conduce pe platforma Pintenului Obîrşiei. Înainte se deschide adînc Valea Cerbului, dincolo de care se înalţă creasta şi Colţii Morarului, iar către NV, Vf. Omul.
De la Pintenul Obîrşiei către stînga, în urcuş pe creastă, se desprinde varianta de iarnă a drumului. Trasonul de vară se abate la dreapta pe flancul nordic al crestei, străbătînd în lung o brînă cu bolovănişuri, pe sub ,,Cerdacul Obîrşiei", ai cărui pereţi stîncoşi încing, ca un zid dc cetate, coastele nordice ale Colţilor Obîrşiei. După cca 20 min de mers pe această brînă, la capătul ,,cerdacului" întîlnim varianta de iarnă, ce vine din stînga. Un scurt coborîş ne conduce în Curmătura Văii Curbului, şa largă situată în creasta care desparte căldarea superioară a Văii Cerbului (spre E) de cea a Văii Obîrşia Ialomiţei (spre V). Din curmătură, poteca urcă pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul stîncos ce forrnează Vf. Văii Cerbului, iar după ce întîlneşte drumul care urcă din stînga, dinspre Peştera, iese din nou în creastă. Prin cîteva serpentine urcuşul continuă pieptiş pînă sub blocul de calcare albe al Vf. Găvanele, unde întîlneşte poteca ce vine din stînga dinspre Strunga.
Druniul trece mai departe pe faţa V. Cerbului, lasă în stînga varianta de iarnă (cu cabluri), după care continuă de-a coasta pe sub Vf. Bucura şi ajunge curînd la cabana Omul (2507 m). Vîrful Omul şi platforma ce-l îneonjoară, prezintă un aspect oarecum rece; în schirnb, orizontul ce deschide pînă la mari depărtări, este tot ce poate înfăţişa mai impresionant vreun vîrf din lanţul Carpaţilor noştri.
Spre NE, Munţii Moldovei se profilează la orizont pe un front larg; la capătul de jos al cotului Carpaţilor, se înalţă, din noianul de spinări joase, vîrful stîncos al Ciucaşului, iar pe un plan mai apropiat, dincolo de culoarul V. Prahova, spinările rotunde şi pleşuve ale Gîrbovei se revarsă către sud în ondulări uşoare. In faţă, străjuită de Vf. Postăvarul şi coama plană a Pietrei Mari, Cîmpia Bîrsei se desfăşoară pînă în Olt, dincolo de care se întinde vastul Podiş al Transilvaniei întretăiat, departe, de la est la vest, de apele Mureşului; spre nord-vest, coama de calcare a Pietrei Craiului precede spinările înalte ale Masivului Făgăraş, iar spre sud, de-o parte, Culmea Strungii, iar de alta, Culmea principală a Bucegilor, coboară prelung, pierzîndu-se în puzderia de dealuri împădurite ale Ialomiţei şi Prahovei, dincolo de care întrezărim, prin pulberea străvezie a depărtărilor, Cîmpia Munteniei.
Legături de la Vf, Omul spre: Peştera prin V. Obîrşia Ialomiţei; Şaua Strunga (şi Peştera) prin Colţii Ţapului; Mălăeşti prin V. Mălăeşti; Mălăeşti prin Bucşoi - Brîna Caprelor; Pichetul Roşu (şi Diham, Poiana Izvoarelor, Predeal, Buşteni) prin Bucşoi; Buşteni prin V. Cerbului; Babele; Bran prin V. Gaura; Bran prin Ciubotea; Bran prin Clincea.

VÎRFUL OMUL - BABELE - PIATRA ARSĂ - SINAIA
Timp: 5-6 ore

VÎRFUL OMUL - BABELE
Marcaj: bandă galbenă Timp: 1 ½ - 2 ore

De la cabana Omul (2507 m) urmăm poteca spre S, în coborîş de-a coasta pe sub Vf. Bucura  şi pe deasupra căldării superioare a Văii Cerbului (stînga), apoi pe sub blocul de calcare albe ce formează Vf. Găvanele (2479 m), de unde un coborîş repede ne conduce în cca 15 min, de la cabană, într-o şa situată lîngă Vf. Vaii Cerbului, pe coama ce desparte căldarea superioară a Văii Cerbului (spre E) de cea a Văii Obîrşia Ialomiţei (spre V.). Continuînd coborîşul pe flancul vestic al coamei, lăsăm în dreapta poteca spre Peştera (marcată cu bandă albastră) şi ne îndreptăm de-a coasta, pe sub stîncăriile vîrfului Văii Cerbului şi pe deasupra căldării superioare a Văii Obîrşia Ialomiţei, spre Curmătura Văii Cerbului. Din acest punct urmăm creasta şi ajungem pe un prag, de unde se desparte spre dreapta, varianta de iarnă a drumului. Traseul de vară continuă către stînga, de-a coasta, pe o brînă ce trece pe sub ,,Cerdacul Obîrşiei", ai cărui pereţi stîncoşi încing, pe toată desfăşurarea sa, versantul nordic al Colţilor Obîrşiei. Timp de 15-20 min cît durează parcurgerea acestei brîne, în stînga noastră se deschide afund, căldarea superioară a Văii Cerbului, dincolo de care se înalţă Creasta Morarului.
La capătul ,,Cerdacului" ieşim în creasta Colţilor Obîrşiei, pe o platformă cu bolovăniş situată în creştetul Pintenului Obîrşiei. Aici întîlnim varianta de iarnă, care coboară din dreapta. După un coborîş de cca 5 min spre S, ajungem în Curmătura Sugărilor.

Ramificatie. spre Vf. Caraiman - Crucea Eroilor (l oră) şi cabana Caraiman (1½ ora). De la extremitatea sudică a acestei şei către stînga se desparte o potecă îngustă care conduce într-o mică şa, situată la obîrşia Văii Albe de unde urcă uşor pe Spinarea Caramanului, pînă în Vf. Caraiman (2384 m) şi coboara repede către E, în Şaua Caraimanului, la Crucea Eroilor (2325 m). De aci, poteca ce însoţeşte Brîna Mare a Caraimanului, sprc SV, coboară pe sub pereţii Spinării Caraimanului la cabana Caraiman (2025 m).

Din Curmătura Sugărilor poteca urcă foarte uşor de-a coasta, traversează o serie de viroage afluente ale Văii Sugărilor şi după cca 20 min iese în platou, pe coama Babelor. După un coborîş uşor, lăsăm în dreapta blocul de calcare ce formoază Vf. Baba Mare (2292 m) şi ajungem foarte curînd la cabana Babele (2200 m).
Legături de la cabana Babele, spre: Piatra Arsa (şi Sinaia sau Buşteni); Caraiman şi Buşteni prin V. Jepilor); Peştera; Vf. Omul.

BABELE - PIATRA ARSĂ
Marcaj: bandă galbenă pe stîlpii liniei telefonice Timp: 1 - 1¼  ore.

De la cabana Babele (2200 m) poteca se îndreaptă către E şi coboară pe un prag orizontal, unde lasă în stînga drumul spre Caraiman. De aci continuă coborîşul ajungînd pe un al doilea prag de unde descrie o curbă largă către dreapta şi coboară de-a coasta în marginea Platoului Jepilor, unde întîlneşte poteca ce vine din stînga, dinspre cabana Caraiman. Drumul urmează spre S, străbătînd întinsul platou al Jepilor Mici; după 15 - 20 min trece pe la obîrşia Văii Urlătoarea Mare (stînga) continuă de-a coasta pe sub Vf. Ciorîrlia şi iese curînd pe un tăpşan, la o ramificaţie de drumuri, de unde se zăreşte spre stînga, în marginea platoului, cantonul Jepi.

Ramificaţie spre cantonul Jepi: Marcaj triunghi roşu. Urmăm ½ la stînga poteca, la început în coborîş, apoi în urcuş uşor şi dupa cca. 10 min ajungem la cantonul Jepi (1960 m). De aci, spre Buşteni, prin V. Urlătorilor.

De la ramificaţia sus-amintită părăsim drumul carosabil care se continuă înainte, şi urmăm ½ la dreapta potera ne conduce, după cca. 10 min de coborîş uşor prin jnepeniş, la cabana ,.Piatra Arsa" (1950 m).
Legături de la cabana Piatra Arsă spre: Sinaia, prin Piatra Arsă; Vîrful cu Dor (şi Sinaia); cantonul Jepi (şi Buşteni); Peştera.

CARAIMAN - BABELE
Marcaj: cruce albastră Timp: 20-30 min

De la cabana Caraiman (2025 m) urmăm către V, poteca în urcuş, pe malul stîng (dreapta cum urcăm) al Văii Jepilor. Trecem prin pajiştile de la poalele feţei sudice a Caraimanului şi urcăm apoi pieptiş o treaptă a văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urcă de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porţiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenţă cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversăm firul şi continuăm în urcuş, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieşind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatra Arsă. Un ultim urcuş de cca 5 min ne conduce în creastă, la cabana Babele (2200 m).
Legături de la cabana Babele spre: Peştera; Vîrful Omul; Piatra Arsă (şi Sinaia sau Buşteni); canton Jepi (şi Buşteni); Caraiman.

BABELE - PEŞTERA
Marcaj: cruce albastră Timp: 1¼ - 1½ oră

De la cabana Babele (2200 m) coborîm spre V, traversăm ctîeva viroage şi după 10-15 min ajungem deasupra unei zone stîncoase, de unde poteca se strecoară către dreapta, printr-un mic culoar, şi conduce pe Piciorul Babelor, de-a lungul căruia traversează o zonă de bolovănişuri şi ajunge curînd într-o şa largă. Poteca trece pe flancul dinspre V. Cocorei (spre stînga), coboară repede de-a lungul Piciorului Babelor la baza căruia întîlneşte venind din dreapta, drumul de la Vf. Omul prin V. Obîrşia Ialomiţei, iar după ce străbate spre S, pajiştile unui platou larg şi uşor înclinat, traversează Valea Cocorei şi se îndreaptă spre cabana Peştera (1610 m).
Legături de la cabana Peştera spre: Bolboci (Scropoasa, Dobreşti, Pieţroşiţa); Mănăstirea Peştera, Peştera Ialomiţei şi cabana Padina; Şaua Strunga (şi Bran sau Vf. Omul); Piatra Arsă (şi Sinaia sau Buşteni); Vîrful cu Dor (şi Sinaia), Vf. Omul.

PEŞTERA - BABELE
Marcaj: cruce albastră Timp: 1¾ - 2 ore

Din poiana cabanei Peştera (1610 m) poteca porneşte către N, traversează V. Cocorei, iar prin pajiştile unui platou larg şi uşor înclinat, ajunge, după 10-15 min, la ramificaţia drumurilor. Înainte, drumul continuă spre Vf. Omul prin V. Obîrşiei (marcaj bandă albastră). Traseul nostru se abate la dreapta, în urcuş direct, iar dupa 15 - 20 min iese pe un prag al Piciorului Babelor, de unde continuă în urcuş uşor de-a coasta şi conduce curînd în creastă, pe cumpăna dintre V. Cocorei şi V. Sugărilor. Poteca trece mai departe printre bolovanişuri pe la baza unei zone de stîncării, se strecoară curînd printr-un mic culoar, iar după ce traverseaza prin pajiştile de sub creasta Babelor, cîteva viroage, urcă la cabana Babele (2200 m).
Legătura de la cabana Babele spre: Caraiman (şi Crucea Eroilor), Vf. Omul; Piatra Arsă (şi Sinaia); canton Jepi (şi Buşteni); Peştefa.

BABELE - CARAIMAN
Marcaj: cruce albastră Timp: 20 min

De la cabana Babele (2200 m) poteca se îndreaptă catre E, coboară pe coama Babele-Jepi, iar după ce lasă în dreapta drumul spre Piatra Arsă continuă coborîşul paralel cu Viroaga Babelor, pînă la confluenţa cu firul superior al V. Jepilor. Paralel cu acesta, coborîm o scurtă ruptură de pantă, de la baza căreia se desparte la stînga poteca spre Crucea Eroilor prin Brîna Mare a Caraimanului, şi ajungem curînd la cabana Caraiman (2025 m).
Legături de la cabana Caraiman spre: Buşteni prin V. Jepilor, 5E; cantonul Jepi (şi Buşteni prin V. Urlătorilor), 5G; Crucea Eroilor (şi Vf. Omul), 5F; Piatra Arsă (şi Sinaia), 5G; Babele, 5A.
Puţin mai departe, lăsăm în stînga potecii, ,,Piatra Pîrlită", vechi loc de adăpost sub un bloc de stîncă, afumat de focuri ciobăneşti. In faţă, zărim gura Văii Priponului şi Creasta Priponului, iar în stînga, despicătura Văii Caprelor, care sfîrşeşte deasupra poienii printr-un horn vertical, cu un imens bloc în surplombă. La capătul de sus al poienii se ridică pintenul ,,Priponul Văii Cerbului", care formează o însemnată ruptură de pantă a văii.
Poteca se apropie mult de gura stîncoasă a Văii Priponului, continuă pe coasta Priponului Văii Cerbului, urcînd repede, prin cîteva serpentine, pe lespezi de piatră şi pătrunde între pereţii unui horn. Ieşind deasupra hornului, înclinarea scade simţitor, şi după 15 - 20 min de la ,,Piatra Pîrlită" ajungem în marginea unui prag, de unde porneşte spre stînga o brînă lată, însoţită de o potecă ce conduce în V. Priponului (descrisă la indice 31). De aci continuăm pe sub coastă, trecem curînd pe faţa Morarului, de unde se desprinde către dreapta Brîna Mare a Morarului (descrisă la indice 32).
Lăsînd în urmă ultimii arborii răzleţi, intrăm în zona alpină. După 20- 25min de la traversarea văii trecem din nou pe Coştila. Urmează un piept plin de bolovănişuri, de-a lungul căruia poteca brăzdată de ,,scurtături" urcă în serpentine, conducîndu-ne pe un alt prag, după care traversam pentru ultima oară firul văii, trecem pe Morarul şi ajungem curînd în marginea căldarii superioare a Văii Cerbului. Distingem, din acest punct, spre stînga, Muntele Colţii Obîrşiei, remarcabil printr-o zonă de pereţi stîncoşi (Ceardacul Obîrşiei); în faţă, deasupra caldării, blocul proeminent al Vf. Văii Cerbului şi blocul de calcare albe al Vf. Găvanele (2479 m), iar în dreapta spinarea prelungă a Morarului.
Din marginea căldării poteca urmeaza spre dreapta coastele de sub Vf. Bucura, acoperite cu pîlcuri dese de smirdar şi traversează de cîteva ori Siştoaca Bucurei. Urcuşul continuă pe faţa Morarului, după care poteca se îndreaptă către V urcînd de-a coasta în Culmea Bucurei, unde întîlneşte poteca ce vine din stînga, dinspre Peştera şi Babele, iar de aici ajunge în cîteva minute la Vf. Omul (2507 m).
Legături de la Vf. Omul spre: Bran prin V. Gaura; Bran prin Ciubotea; Bran, prin Clincea; Mălăeşti prin V. Mălăieşti; Mălăeşti prin Bucşoi - Brîna Caprelor; Pichetul Roşu prin Bucşoi; Peştera prin V. Obîrşia Ialomiţei; Şaua Strunga (şi Peştera) prin Colţii Ţapului; Babele (sau Crucea Eroilor şi Caraiman); Buşteni prin V. Cerbului.
 Pichetul Roşu (şi Vf. Omul sau Mălăeşti) ; Cabana Diham; Predeal prin Şaua Baiului; Gura Dihamului (şi Buşteni).

Sursa: Monografie, BUCEGI TURISM-ALPINISM - Em. Cristea [1961]